Bicla.ro pe Twitter Bicla.ro pe Facebook Trimite-ne un e-mail

În curând, vom avea planuri de mobilitate urbană durabilă

Publicat la 19 ianuarie 2015 de George Hari Popescu

În 12 ianuarie 2015, cu sprjinul www.studiofotografie.ro și www.aventuria.ro, OPTAR a organizat o întâlnire cu reprezentanții mai multor asociații și grupuri ale bicicliștilor pe tema Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) ce se realizează în 8 orașe din România. Planurile se derulează în baza unui contract de asistență încheiat, în data 2 aprilie 2014, între Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Din partea grupului Bicicliști urbani, a participat Laura Davidescu. Iată observațiile ei.

O clădire comunistă (fosta Casă de Modă Venus), un lift cu uși din aluminiu, care-mi evocă o policlinică din aceeași epocă apusă, și un studio foto “mobilat” cu tot felul de obiecte de butaforie (manechinul din plastic purtător de sombrero era greu să treacă neremarcat – transformat în sală de întâlnire pentru cele aproximativ 30-40 de persoane dornice să afle ce este un PMUD, cum se întocmește și, mai ales, la ce ne va folosi. Așa aș descrie, sumar, locul întâlnirii la care am participat luni după-amiază, în calitate de biciclistă bucureșteană de ocazie.

După câteva cuvinte de salut din partea lui Ciprian Muntele și a lui Marian Ivan (Drumuri Verzi), Aura Răducu, reprezentanta BERD, ne-a povestit cât de amănunțit s-a putut pentru o adunare cetățenească ce este un PMUD și cât de mare nevoie avem de așa ceva.

Acronimul vine de la Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, cu alte cuvinte un proiect care dorește să îmbunătățească mobilitatea oamenilor, a vehiculelor și a mărfurilor. Adică:

  • fiecare om să parcurgă pe jos o distanță de sub un kilometru până la prima stație de transport public;
  • circulația să se defășoare în condiții de siguranță;
  • mărfurile să fie transportate mai eficient;
  • zonele locuite să aibă un aspect mai plăcut.

În România se vor întocmi 8 PMUD-uri, pentru opt zone urbane mari:

  1. București-Ilfov
  2. Brașov
  3. Constanța
  4. Craiova
  5. Iași
  6. Ploiești
  7. Cluj-Napoca
  8. Timișoara

În plan nu va fi cuprins doar orașul, ci și zonele sale limitrofe, în special așa-numiții “poli de creștere”.

Pentru întocmirea acestor planuri (de care se ocupă patru firme de consultanță selectate, prin licitație, anul trecut) se vor face niște simulări de dezvoltare și mobilitate, cu ajutorul unor softuri speciale de analiză a traficului, și anume TransCad și Visum.

Modelările matematice au nevoie de input masiv de date, care sunt, în acest moment, în stadiul de colectare. Se vor folosi date de la Institutul Național de Statistică, de la Poliție, de la Ministerul Transporturilor, de la primării etc. Urmează identificarea problemelor și alegerea a trei-patru variante de transport public, ce vor fi discutate cu primăriile.

Echipele implicate în proiecte numără aproximativ 100 de experți

În construirea acestor planuri, se ține cont de bogata legislație europeană, din care merită menționate Carta Albă a Transporturilor (2011) și Ghidul european de mobiliate urbană (acesta fiind deja tradus și tipărit și la noi în țară).

După conceperea programului de transport public, se vor face și liste de măsuri de luat pe termen scurt, mediu și lung (până la 30 de ani). E vorba atât de măsuri ce nu implică neapărat costuri (cum ar fi schimbările legislative sau de modificare a semaforizării), cât și de măsuri ce necesită finanțare (stații de parcare limitrofe orașelor, de exemplu). Evident, măsurile vor trebui prioritizate.

Beneficiarii imediați ai acestor PMUD sunt primăriile și consiliile județene. Acestea au mare nevoie de aceste planuri de mobilitate, deoarece legea prevede că nu se mai pot aproba finanțări europene pentru proiecte care nu sunt construite pe baza listelor de măsuri prevăzute în PMUD. Deci planurile de mobilitate nu vor fi doar niște dosare care să zacă într-un fișet, ci vor fi instrumente active de planificare, cu care autoritățile să poată dezvolta continuu sistemele de transport.

Pentru a avea niște PMUD-uri utile, e nevoie de consultări largi, iar perioada în care se mai pot face propuneri este de încă patru luni.

La întâlnire, au mai avut scurte intervenții consilierul local Corneliu Poterașu (singurul care a susținut, în ședințele de consiliu, construirea unor piste de biciclete conforme cu standarde ale UE), Marian Ivan și Mihai Grecu, managerul adjunct al PMUD București-Ilfov.

A urmat o sesiune de întrebări și răspunsuri, cele mai importante și interesante fiind redate în continuare:

Q: Cum se vor corela PMUD-urile cu PUG-urile?
A: Se vor corela obligatoriu, PMUD vor face parte din PUG (sau invers?!)

Q: Planul va fi general sau va avea secțiuni specializate?
A: Va avea o mulțime de secțiuni specializate, care prevăd inclusiv situația persoanelor cu dizabilități motorii.

Q: Cum se poate urmări implementarea planului?
A: Planul are un capitol referitor la monitorizare.

Q: Cum se vor verifica studiile? Este prevăzută o componentă de comunicare pentru proiecte?
A: Nu am putut nota un răspuns clar.

Q: Cât de des se vor reface analizele/simulările?
A: Este prevăzut ca doi dintre tinerii experți cooptați în realizarea proiectelor PMUD să devină angajați permanenți în structura care se va ocupa de derularea proiectului. Ei vor putea sesiza când va fi nevoie de “retușuri”.

Q: Ne putem implica mai mult?
Există în lucru o variantă de formum pe site-ul PMUD, pentru care se caută un moderator voluntar. Acolo se va putea da input de către orice persoană interesată.

Q: Se preconizează o zonă fără circulație auto, în special în centrul orașului?
A: Se încearcă.

Q: Se include și turismul pe bicicletă în plan?
A: Da.

De ce merg eu cu bicicleta

Folosesc bicicleta pentru a merge cu ea la serviciu o dată sau de două ori pe săptămână, din aprilie și până în octombrie, când e vreme frumoasă. Stau în cartierul Titan și lucrez la o multinațională pe platforma Pipera, de peste 15 ani. Până în urmă cu trei-patru ani, am venit la job cu mașina și nu făceam mai mult de 15-20 de minute pe drum. Metroul nu-l foloseam decât două-trei zile pe an, înainte de Crăciun, când tot orașul devenea de necirculat. Adică așa cum a devenit în ultimii ani perimetrul Barbu Văcărescu-Petricani-Doamna Ghica-Ștefan-cel-Mare, fiind coșmarul zilnic de trafic pentru peste 250.000 de oameni care lucrează în zonă.

Am fost nevoită să apelez și eu la metrou, ceea ce-mi răpea între 40 și 55 de minute pentru fiecare dintre cele două deplasări zilnice: acasă-serviciu și înapoi, așa că, în urmă cu doi ani, sătulă de timpul pierdut, de aglomerația și de disconfortul din metrou, mi-am luat o bicicletă de oraș și am început să dau la pedale, lucru pe care nu-l mai făcusem de peste 30 de ani.

Când vin cu bicicleta, merg pe carosabil și mă simt la fel de sigur sau nesigur ca și atunci când sunt în spatele volanului. Cei 8,7 km îi parcurg în 30-35 de minute, în funcție de câte semafoare prind, deci e mai rapid cu bicla decât cu metroul. E dificil totuși cu ținutele prea sport care nu se potrivesc la birou și cu faptul că trebuie să mă spăl și să mă schimb într-o toaletă, în văzul tuturor colegelor. Plus că sufertașul meu cu mâncare de prânz nu e tocmai comod de transportat pe portbagajul bicicletei.

Înregistrarea întâlnirii din 12 ianuarie este încă disponibilă la Youtube:

Găsiți detalii despre PMUD și modul în care vă puteți implica, pe blog-ul OPTAR.


2 Răspunsuri la “În curând, vom avea planuri de mobilitate urbană durabilă”

  1. Cristi B. says:

    In ce stadiu a ajuns acest plan? A fost implementat?


Trackbacks / Pingbacks

Scrie un răspuns

Evenimente viitoare


Categorii

Arhiva

ceasuri online