La Bikezone, de unde mi-am luat iubită nouă metalică azi, a venit un MTB-ist exact cînd mi se monta Kelly-ul. Băiatul a probat frînele şi ne-a povestit umilinţa simţită cînd a trecut unul cu bicicletă de oraş pe lîngă el. Deci comparaţie între transpiraţie şi relaxare, efort şi bucurie, angajament şi îndemn, toate în favoarea celui cu bicla de oraş. Cînd ai roţi de 28, cadru de 22, roţi subţiri, ţi se spune biclă de oraş şi mergi. Cînd ai MTB, suferi pe şosea pînă ajungi la munte. La Braşov, probabil.
Tot la Bikezone, au venit doi veterani cursieri. Ăla mai tînăr (vreo 60 de ani) a zis că a facut cu ăla mai în vîrstă (72 de ani, aşa a zis ăla mai tînăr) vreo 170 de kilometri azi. Venise să ia nişte camere noi. În afară de cursiere, nu aveau nimic la ei. Ţineau banii, camerele şi cheile în buzunarele din spate ale costumului ergonomic. Hm…
În seara asta, cînd Obae mă aducea acasă de la OC, am oprit la semafor. Pe trotuar, doi puşti pe bicle. Au oprit şi ei la roşu şi se făceau că ambalează motoarele la biciclete. La verde, au plecat amîndoi bucuroşi.
Răspunsul la întrebarea retorică de acum trei zile este Kelly’s Lagoon. Aş fi ales Cube Town, dar aia e pentru bărbaţi adevăraţi, categorie în care am înţeles că nu mă încadrez oricît m-aş chinui.
Păi trei pedale am dat la ea cînd am plecat de la Bikezone călare pe şaua cu silicon. Apoi am stat. A mers vreo sută de metri singurică. Pe urmă am simţit că vrea mai mult, aşa că am încercat-o. N-are probleme. Amortizarea pe faţă e numai bună la gurile de canal, dar dacă nu era nu plîngeam de ciudă.
Mă uit de sus la automobiliştii amărîţi care aşteaptă în acele cozi lungi celebre din Bucureşti. Ei se uită de jos în sus la mine. Citeşte întregul articol
Pe bună dreptate, edilii bucureşteni sunt scandalizaţi de amploarea fenomenului ciclistic.
Creşterea numărului de biciclişti pare ireversibilă, în ciuda eforturilor primăriei de a pune obstacole în faţa celor care nu mai au răbdare să aştepte cuminţi, în maşină, la cozile din trafic.
Livia Cimpoeru va scrie în la Green-report.ro, un site ciudat cu ştiri ciudate ecologice. E alegerea ei, deh. Livia, nu te lăsa şi pls scrie în limba română acolo. Te rog convinge-i că se poate lupta cu MySQL în aşa fel încît să accepte limba noastră strămoşească!
Bucureştenii urlă îngroziţi, mamele îşi ascund copiii în coşuri de răchită, automobiliştii accelerează pentru a scăpa… dar ce se întîmplă? Au ieşit pe străzi bicicliştii!
Velofobia este o afecţiune a bucureşteanului modern, se întîlneşte mai ales la primarii care nu au apucat să-şi ia licenţa clasei a 4-a.
Chiar şi deputatul şi chiar şi Bodu vin la cursă! Incredibil, dom’le!
Nu este vorba despre colegiu adică denumirea pompoasă americană a liceului în România, ci despre circumscripţia electorală 13. Un deputat cu un an mai mic decît mine se foloseşte de bicicletă pentru a-şi face puţină reclamă şi pentru a organiza un concurs.
După cum ziceam, nu contează cine organizează, important e să organizeze.
Este în 23 mai.
Traseu:
Şcoala de şoferi Ilioara, ieşire în bulevardul Camil Ressu – Bd. Nicolae Grigorescu – Splaiul Dudescu – Calea Vitan – strada Lunca Banului – bulevardul Energeticienilor – strada Fizicienilor – intrare pe bulevardul Camil Ressu – Şcoala de şoferi Ilioara.
Partea proastă e că tablagii idioţi din Iaşi lasă bicicletele alea să ruginească, în timp ce ei merg cu Loganurile. Sunt biciclete cumpărate din bugetul de stat. Or fi ele DHS, dar tot au costat ceva (120 de lei bucata, se spune în reportaj).
Fudulia însă nu le permite să dea la pedale, plus că burţile alea trebuie şi ele prezervate.
Mă gîndesc serios să propun la facultate să se cumpere biciclete pentru profesorii care doresc. Ai face vreo 15 minute din Drumul Taberei la Leu, în loc de 45.
Chiar dacă eşti amator sau profesionist, trimite la Dahon pozele tale şi poate iei un ban cinstit. Ar trebui să fie imagini cu oameni folosind bicicletele, cît mai interesante dar fără fiţe.
Professional:
Professional photos wanted!! If you are a professional photographer, we’ll pay for your lifestyle photos. Contact us for rates.
Amateur:
Send us your photos and you’ll get fame, if not fortune. We’re looking for fun, interesting, or beautiful photos with people using the bikes. We have plenty of nice scenery shots with a bike in the foreground and don’t need any more.
Detalii despre acest apel şi cîteva mostre pe site-ul lor.
Azi s-au nimerit mai multe lucruri şi s-au aliniat cîteva planete la ordin. Deci s-au întîmplat nişte lucruri importante. Trei, Doamne!
1. Videochat la Realitatea.net cu Hurezeanu şi ambasadorul Marii Britanii
S-a vorbit despre ecologie. S-a trecut prin generalităţi, s-au făcut declaraţii pompoase. Ambasadorul a venit la emisiune cu maşina, Hurezeanu a spus că bicicliştii le înjură pe mamele cu cărucioare cu copii. Atît a înţeles el din viaţa în Bucale (bănuiesc că Emil merge zilnic pe bicicletă, deci ştie ce zice). A fost mai interesant chatul din partea dreaptă a ecranului, mi-a confirmat faptul că românii au de învăţat întîi limba română, apoi tabla înmulţirii, apoi ecologia asta ciudată cu apa întreruptă cînd te speli pe dinţi.
Încep să se mişte lucrurile şi văd tot mai mulţi biciclişti cu biciclete închiriate (branduite ca atare). Dacă mergi rar cu bicla sau eşti în trecere prin Bucureşti, acest frumos oraş “verde”, iată de unde poţi închiria: Citeşte întregul articol
