Bicla.ro pe Twitter Bicla.ro pe Facebook Trimite-ne un e-mail

Arhiva tag-urilor | "OPTAR"

Pentru a 9-a oară, “Vrem un oraș pentru oameni”!

Tags: , ,


În 24 septembrie 2016, are loc al 9-lea Marș al Bicicliștilor din București. De la ora 14.30, sunt invitați la eveniment toți cei care se simt stingheri într-un oraș al mașinilor și care doresc un #oraspentruoameni.

Motivele organizării protestului “Vrem un oraș pentru oameni” (eveniment pe FB) sunt aceleași ca și în anii trecuți:

  • neaplicarea măsurilor de siguranţă rutieră;
  • încurajarea transportului motorizat, în timp ce Bucureștiul este cea mai poluată capitală europeană;
  • lipsa unei viziuni a administraţiei oraşului pentru creşterea calităţii vieţii;
  • menţinerea în funcţii a persoanelor vinovate de pagubele de milioane de euro provocate de recepţia ilegală a pistelor pentru biciclete;
  • neaplicarea măsurilor de eficientizare a transportului public prin asigurarea de benzi dedicate.

Adunarea publică îndeplinește toate condițiile legale de desfășurare. Pentru a veni în sprijinul bicicliștilor începători Organizația pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR) sugerează 6 puncte de adunare (consultați harta):

  1. Lacul Tei – plecare la ora 14:15 (eveniment pe FB)
  2. Parcul Alexandru Ioan Cuza – plecare la ora 14:05 (eveniment pe FB)
  3. Parcul Izvor – plecare la ora 14:20 (eveniment pe FB)
  4. Metrou Gorjului – plecare la ora 14:00 (eveniment pe FB)
  5. Drumul Taberei – plecare la ora 14:00 (eveniment pe FB)
  6. Parcul Tineretului – plecare la ora 14.15 (eveniment pe FB)

Respectarea regulilor de circulație este obligatorie. Plecarea în marș se va face de la intrarea Charles de Gaulle a Parcului Herăstrău. Traseul poate fi parcurs de către orice biciclist.

Organizatorii marșului se delimitează de orice mesaj sau acțiune politică ce poate fi asociată acestui protest. Acțiunea nu are nici o conotație politică, fiind în fapt o acțiune care vizează politicile de dezvoltare urbană.

Despre OPTAR

OPTAR este o asociaţie care susţine dezvoltarea mobilităţii urbane prin oferirea de alternative viabile de deplasare pentru cetăţeni, indiferent cum aleg să se deplaseze: pe jos, cu bicicleta, cu transportul public sau cu autoturismul.

Ce urmează după marșul “Oraș pentru Oameni”?

Tags: ,


Text de Marian Ivan – membru fondator OPTAR

Al 7-lea marș al bicicliștilor, din seria Oraș pentru Oameni, a scos din nou în stradă mii de bucureșteni. Nici până în acest moment administrația nu a facut vreun pas care să lase senzația că și-ar dori să se implice în rezolvarea problemelor protestatarilor, așa cum au fost enunțate în declarațiile depuse în vara anului 2013 la Primăria București:

  • încurajarea transportului motorizat, în timp ce oraşul este cea mai poluată capitală europeană;
  • neaplicarea măsurilor de siguranţă rutieră;
  • lipsa unei viziuni a administraţiei oraşului pentru creşterea calităţii vieţii;
  • menţinerea în funcţii a persoanelor vinovate pentru pagubele de milioane de euro provocate de recepţia ilegală a pistelor pentru biciclete;
  • neaplicarea măsurilor de eficientizare a transportului public prin asigurarea de benzi dedicate.

Vestea bună vine din zona specialiștilor.

De un an de zile, o echipă de experți români și străini a început să lucreze la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov. Este un proiect impus la nivelul Uniunii Europene: administrațiile orașelor care vor să obțină finanțări europene în domeniul transportului sunt obligate sa realizeze și să respecte un astfel de plan. Până acum, 17 orașe din România au început sa lucreze pentru a îndeplini această condiție. Din păcate, niciuna dintre administrațiile implicate nu a respectat principiul de bază al realizării unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă:

informarea și implicarea cetățenilor.

Dintre cele 17 municipalități, s-a remarcat Primăria Municipiului București, singura care n-a transmis nici măcar un comunicat către presă prin care să anunțe acest proiect important pentru oraș.

Mobilitate zero

În ultimii 25 de ani, administrațiile din București nu au respectat nicio strategie elaborată de specialiști. Întotdeauna opiniile primarilor au avut prioritate și, cu sprijinul partidelor politice, strategiile au fost aruncate la coșul de gunoi și înlocuite cu gogoși electorale. Dar efectele nu au mai putut fi cosmetizate cu afișe colorate, mici și bere.

În perioada 2007-2013, Capitala avea o poluare cu pulberi în suspensie de aproape 4 ori mai mare decat maximul admis, fiind cel mai poluat oraș dintre cele analizate. Acest lucru a determinat Comisia Europeană să înceapă procedurile de infringement, deoarece se consideră că administrația din București nu a luat măsurile necesare pentru protejarea bucureștenilor. Cu fiecare respirație, sănătatea a două milioane de oameni este pusă în pericol. Medicii spun că 6-7 mii de oameni mor anual din cauza poluării din București. Prin comparație, în 2014, în București au murit 61 de persoane din cauza accidentelor rutiere.

După ani de zile de politici de încurajare a traficului motorizat, prin realizarea de pasaje si supralărgiri, administrația a reusit să facă din București cel mai congestionat oraș european, conform datelor culese în 2014 de compania Tom Tom, producătoare de sisteme de navigație. Iar conform studiilor realizate în ultimul an, continuarea actualelor politici ar agrava situația.

București este un oraș cu o densitate a populației foarte mare, cu un procent ridicat de mașini la numărul de locuitori, fără un sistem de transport public viabil, fără să aibă finalizată modernizarea vreunui inel de circulație sau a centurii orașului. Ultimul mare proiect realizat în București, înainte de reținerea primarului Sorin Oprescu pentru luare de mită, a fost pasajul rutier Piața Presei Libere. Cu toată opoziția societății civile, administrația a construit o “pâlnie” care să faciliteze traficul de tranzit să ajungă mai ușor în centrul orașului. Direcționarea traficului pe axe, spre centrul orașului, aduce un volum mare de mașini pe o suprafață mică, rezultatul fiind blocarea rețelei de străzi. Sunt lucruri cunoscute de specialiști de peste jumătate de secol, dar ignorate în București.

Care sunt soluțiile?

Bucureștiul nu are în acest moment nicio amenajare Park&Ride, care să ofere posibilitatea celor care fac naveta să își parcheze mașina și să-și continue călătoria cu transportul public. Dar Bucureștiul nu are nici benzi dedicate transportului public, care să ofere cetățenilor o alternativă viabilă la transportul motorizat individual. Aceste concepte care au rezolvat ieftin problemele de trafic peste tot în lume, trebuie implementate și în București. Este important ca cetățenii să înțeleagă aceste principii și să le accepte. Nu va fi ușor…

De ani de zile, ei trăiesc într-o mare minciună. Adevărul este că orașul nu suportă costurile de susținere a actualului trafic motorizat. Ani de zile, infrastructura rutieră a fost susținută în detrimentul proiectelor sociale. Iar acum avem nota de plată: poluare, blocaje în trafic, spații publice de proastă calitate, mii de decese provocate de poluare, stres etc.

Un București prietenos cu mașinile și neprietenos cu oamenii

Este acesta tipul de oraș pe care ni-l dorim pentru noi și familia noastră ?

Daca v-ați săturat de proiecte pilot “gândite” de politicieni, vă invităm să aflați opinia specialiștilor în mobilitate. Din septembrie 2014, o echipă de experți români și străini lucrează la Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov. Este cea mai complexă strategie realizată vreodată în București și Ilfov.
În aproximativ două săptămâni, primele propuneri ale aceastei strategii urmează să intre în dezbateri. Este foarte important ca cetățenii să fie activi, să pună întrebări specialiștilor, să ceară lămuriri despre soluțiile propuse și, mai ales, să supravegheze modul în care clasa politică și instituțiile înțeleg să se implice în aceste dezbateri și, după finalizarea planului, în respectarea lui.

Cei care doresc să fie anunțați despre începerea dezbaterilor și locurile de întâlnire dintre cetățeni și experți pot completa formularul.

Până când nu va exista certitudinea că politicile publice sunt îndreptate spre creșterea calității vieții cetățenilor, este necesar să ieșim în stradă pentru a crește presiunea asupra clasei politice. Al optulea marș al bicicliștilor, din seria “Oraș pentru Oameni”, va fi pe 23 aprilie 2016, de la ora 14:30, cu plecare din Parcul Herăstrău, intrarea Chartes de Gaulle.

Text de Marian Ivan – membru fondator OPTAR

Foto: 2Eyes – FB (cu mulțumiri)

Vine primăvara, vine un nou protest al bicicliștilor

Tags: , , , ,


Pe 25 aprilie 2015, de la ora 14.30, la intrarea Charles de Gaulle a Parcului Herăstrău, bucureștenii sunt invitați în stradă pentru a cere un oraș pentru oameni!

Motivele organizării adunării publice:

  • neaplicarea măsurilor de siguranţă rutieră
  • încurajarea transportului motorizat în timp ce oraşul București este cea mai poluată capitală europeană
  • lipsa unei viziuni a administraţiei oraşului pentru creşterea calităţii vieţii
  • menţinerea în funcţii a persoanelor vinovate de pagubele de milioane de euro provocate de recepţia ilegală a pistelor pentru biciclete
  • neaplicarea măsurilor de eficientizare a transportului public prin asigurarea de benzi dedicate.

Traseul este de găsit pe Bikemap și există un eveniment pe Facebook.

Înscrierile de voluntari și propunerile de acțiuni/activități pot fi trimise către organizatori (OPTAR și CBB).

Adunarea publică îndeplinește toate cerintele legale de desfășurar și a fost declarată către instituțiile locale ale statului.

Proiectul Drumuri Verzi București merge la VeloCity

Tags: , ,


Organizatorii conferinţei VeloCity au selectat proiectul Drumuri Verzi București (DVB) pentru a fi inclus în programul conferinţei, ca model de bună practică. Pentru participanţii care susţin prezentări, se oferă reduceri de 250 euro/persoană. Chiar şi aşa, asociaţia OPTAR nu poate finanţa această deplasare. Îi puteți ajuta prin donații la Bursabinelui.ro.

Drumuri Verzi în Bucureşti este un proiect pentru identificarea, implementarea şi realizarea primei reţele de drumuri dedicate pietonilor (inclusiv persoanelor cu dizabilităţi) şi bicicliştilor. Spaţiul pietonal va fi separat de pistele pentru biciclete. Indicatorii de realizare a acestor drumuri au fost descrişi într-un document ce a fost depus la Primăria Municipiului Bucureşti.

Voluntarii implicaţi au găsit şi au oferit soluţii pentru realizarea a 33 km de drumuri verzi în Bucureşti, insuficinte pentru constituirea reţelei. Demersurile OPTAR pentru implementarea proiectului în Bucureşti vor continua în perioada următoare.

De ce să donezi?

  • oferă posibilitatea iniţiatorilor de a se confrunta cu opiniile experţilor din toată lumea, validând soluţiile propuse.
  • oferă vizibilitate pe plan naţional, devenind un model de bună practică, şi pe plan european, fiind un atu în obţinerea de fonduri europene
  • avem acces la cele mai noi informaţii de la cei mai buni experţi

OPTAR (Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România) este o asociaţie care susţine dezvoltarea mobilităţii urbane prin oferirea de alternative viabile de deplasare pentru cetăţeni, indiferent cum aleg să se deplaseze: pe jos, cu bicicletă, cu transportul public sau cu autoturismul.

În curând, vom avea planuri de mobilitate urbană durabilă

Tags: , ,


În 12 ianuarie 2015, cu sprjinul www.studiofotografie.ro și www.aventuria.ro, OPTAR a organizat o întâlnire cu reprezentanții mai multor asociații și grupuri ale bicicliștilor pe tema Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) ce se realizează în 8 orașe din România. Planurile se derulează în baza unui contract de asistență încheiat, în data 2 aprilie 2014, între Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Din partea grupului Bicicliști urbani, a participat Laura Davidescu. Iată observațiile ei.

O clădire comunistă (fosta Casă de Modă Venus), un lift cu uși din aluminiu, care-mi evocă o policlinică din aceeași epocă apusă, și un studio foto “mobilat” cu tot felul de obiecte de butaforie (manechinul din plastic purtător de sombrero era greu să treacă neremarcat – transformat în sală de întâlnire pentru cele aproximativ 30-40 de persoane dornice să afle ce este un PMUD, cum se întocmește și, mai ales, la ce ne va folosi. Așa aș descrie, sumar, locul întâlnirii la care am participat luni după-amiază, în calitate de biciclistă bucureșteană de ocazie.

După câteva cuvinte de salut din partea lui Ciprian Muntele și a lui Marian Ivan (Drumuri Verzi), Aura Răducu, reprezentanta BERD, ne-a povestit cât de amănunțit s-a putut pentru o adunare cetățenească ce este un PMUD și cât de mare nevoie avem de așa ceva.

Acronimul vine de la Plan de Mobilitate Urbană Durabilă, cu alte cuvinte un proiect care dorește să îmbunătățească mobilitatea oamenilor, a vehiculelor și a mărfurilor. Adică:

  • fiecare om să parcurgă pe jos o distanță de sub un kilometru până la prima stație de transport public;
  • circulația să se defășoare în condiții de siguranță;
  • mărfurile să fie transportate mai eficient;
  • zonele locuite să aibă un aspect mai plăcut.

În România se vor întocmi 8 PMUD-uri, pentru opt zone urbane mari:

  1. București-Ilfov
  2. Brașov
  3. Constanța
  4. Craiova
  5. Iași
  6. Ploiești
  7. Cluj-Napoca
  8. Timișoara

În plan nu va fi cuprins doar orașul, ci și zonele sale limitrofe, în special așa-numiții “poli de creștere”.

Pentru întocmirea acestor planuri (de care se ocupă patru firme de consultanță selectate, prin licitație, anul trecut) se vor face niște simulări de dezvoltare și mobilitate, cu ajutorul unor softuri speciale de analiză a traficului, și anume TransCad și Visum.

Modelările matematice au nevoie de input masiv de date, care sunt, în acest moment, în stadiul de colectare. Se vor folosi date de la Institutul Național de Statistică, de la Poliție, de la Ministerul Transporturilor, de la primării etc. Urmează identificarea problemelor și alegerea a trei-patru variante de transport public, ce vor fi discutate cu primăriile.

Echipele implicate în proiecte numără aproximativ 100 de experți

În construirea acestor planuri, se ține cont de bogata legislație europeană, din care merită menționate Carta Albă a Transporturilor (2011) și Ghidul european de mobiliate urbană (acesta fiind deja tradus și tipărit și la noi în țară).

După conceperea programului de transport public, se vor face și liste de măsuri de luat pe termen scurt, mediu și lung (până la 30 de ani). E vorba atât de măsuri ce nu implică neapărat costuri (cum ar fi schimbările legislative sau de modificare a semaforizării), cât și de măsuri ce necesită finanțare (stații de parcare limitrofe orașelor, de exemplu). Evident, măsurile vor trebui prioritizate.

Beneficiarii imediați ai acestor PMUD sunt primăriile și consiliile județene. Acestea au mare nevoie de aceste planuri de mobilitate, deoarece legea prevede că nu se mai pot aproba finanțări europene pentru proiecte care nu sunt construite pe baza listelor de măsuri prevăzute în PMUD. Deci planurile de mobilitate nu vor fi doar niște dosare care să zacă într-un fișet, ci vor fi instrumente active de planificare, cu care autoritățile să poată dezvolta continuu sistemele de transport.

Pentru a avea niște PMUD-uri utile, e nevoie de consultări largi, iar perioada în care se mai pot face propuneri este de încă patru luni.

La întâlnire, au mai avut scurte intervenții consilierul local Corneliu Poterașu (singurul care a susținut, în ședințele de consiliu, construirea unor piste de biciclete conforme cu standarde ale UE), Marian Ivan și Mihai Grecu, managerul adjunct al PMUD București-Ilfov.

A urmat o sesiune de întrebări și răspunsuri, cele mai importante și interesante fiind redate în continuare:

Q: Cum se vor corela PMUD-urile cu PUG-urile?
A: Se vor corela obligatoriu, PMUD vor face parte din PUG (sau invers?!)

Q: Planul va fi general sau va avea secțiuni specializate?
A: Va avea o mulțime de secțiuni specializate, care prevăd inclusiv situația persoanelor cu dizabilități motorii.

Q: Cum se poate urmări implementarea planului?
A: Planul are un capitol referitor la monitorizare.

Q: Cum se vor verifica studiile? Este prevăzută o componentă de comunicare pentru proiecte?
A: Nu am putut nota un răspuns clar.

Q: Cât de des se vor reface analizele/simulările?
A: Este prevăzut ca doi dintre tinerii experți cooptați în realizarea proiectelor PMUD să devină angajați permanenți în structura care se va ocupa de derularea proiectului. Ei vor putea sesiza când va fi nevoie de “retușuri”.

Q: Ne putem implica mai mult?
Există în lucru o variantă de formum pe site-ul PMUD, pentru care se caută un moderator voluntar. Acolo se va putea da input de către orice persoană interesată.

Q: Se preconizează o zonă fără circulație auto, în special în centrul orașului?
A: Se încearcă.

Q: Se include și turismul pe bicicletă în plan?
A: Da.

De ce merg eu cu bicicleta

Folosesc bicicleta pentru a merge cu ea la serviciu o dată sau de două ori pe săptămână, din aprilie și până în octombrie, când e vreme frumoasă. Stau în cartierul Titan și lucrez la o multinațională pe platforma Pipera, de peste 15 ani. Până în urmă cu trei-patru ani, am venit la job cu mașina și nu făceam mai mult de 15-20 de minute pe drum. Metroul nu-l foloseam decât două-trei zile pe an, înainte de Crăciun, când tot orașul devenea de necirculat. Adică așa cum a devenit în ultimii ani perimetrul Barbu Văcărescu-Petricani-Doamna Ghica-Ștefan-cel-Mare, fiind coșmarul zilnic de trafic pentru peste 250.000 de oameni care lucrează în zonă.

Am fost nevoită să apelez și eu la metrou, ceea ce-mi răpea între 40 și 55 de minute pentru fiecare dintre cele două deplasări zilnice: acasă-serviciu și înapoi, așa că, în urmă cu doi ani, sătulă de timpul pierdut, de aglomerația și de disconfortul din metrou, mi-am luat o bicicletă de oraș și am început să dau la pedale, lucru pe care nu-l mai făcusem de peste 30 de ani.

Când vin cu bicicleta, merg pe carosabil și mă simt la fel de sigur sau nesigur ca și atunci când sunt în spatele volanului. Cei 8,7 km îi parcurg în 30-35 de minute, în funcție de câte semafoare prind, deci e mai rapid cu bicla decât cu metroul. E dificil totuși cu ținutele prea sport care nu se potrivesc la birou și cu faptul că trebuie să mă spăl și să mă schimb într-o toaletă, în văzul tuturor colegelor. Plus că sufertașul meu cu mâncare de prânz nu e tocmai comod de transportat pe portbagajul bicicletei.

Înregistrarea întâlnirii din 12 ianuarie este încă disponibilă la Youtube:

Găsiți detalii despre PMUD și modul în care vă puteți implica, pe blog-ul OPTAR.

Bucureştiul pe două roţi

Tags: ,


În 9 iulie, OPTAR îţi propune să vizitezi Muzeul Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida, parcul Carol, Biserica Bucur Ciobanul si Mănăstirea Antim. Citeşte întregul articol

Evenimente viitoare


Categorii

Arhiva

ceasuri online