Am avut o mică revelație ieri: nu poți face o poză ca lumea din cauza bicicletelor în Copenhaga, dom’le! Sunt peste tot. Sunt asemeni cablurilor din București. În orice instantaneu, hop și cîteva biciclete:
Bicicleta te întîmpină chiar de la aeroport, prin reclame, pliante, simboluri specifice. Pînă și cei care fac curățenie folosesc un fel de triciclete:
Simbolurile sunt în Copenhaga la tot pasul, sub toate formele. Nu e deloc ușor să ignori blestematele de mijloace de transport cu două roți:
Poți lua bicicleta cu tine la metrou sau o poți lăsa în parcări speciale supravegheate, la subsol. În aceste stații de metrou poți coborî pe șine speciale, plasate pe marginea scărilor. Dacă-ți lași bicicleta abandonată mult timp, i se va pune un sigiliu special. Dacă o abandonezi în continuare, va fi ridicată de autoritățile din Copenhaga:
În rest, bicicleta poate fi lăsată cam oriunde în oraș. Am observat că sunt preferate locurile care au semn cu “Parcarea bicicletelor interzisă”. Există însă multe parcări amenajate și supravegheate video:
Îmi place varietatea de biciclete, de accesorii, de oameni care pedalează. Sunt de toate vîrstele, merg cu bicicleta pe orice vreme. Se călesc de mici. Este o practică obișnuită la creșe să lase copiii să doarmă în cărucioare afară, la prînz, sau la grădinițe să organizeze jocuri cu apă în miezul iernii. De aceea, nu prea vezi adulți înfofoliți pe biciclete:
Mii de bicicliști traversează zilnic Copenhaga. Există contoare pe stradă pentru ei. Ei fac asta pentru că bicicleta este cel mai eficient mijloc de transport în acest oraș cu străzi înguste și relief plat. Pentru ei se amenajează continuu piste, sprijinitoare la intersecții, semafoare speciale etc.:
Salutări din Copenhaga și în curînd din șa, sper!
