Știu, știu, veți spune că la noi nu se poate, că noi suntem altfel, că suntem conduși de oameni orientați către folosirea automobilului etc. Dar, în afară de faptul că putem visa nestingheriți, există măsuri simple de a schimba ceva în orașele noastre congestionate. Iată cîteva măsuri sugerate de Care2.com.

1. Piste protejate pentru bicicliști și benzi separate pentru autobuze

Sigur, este cel mai simplu mod de a încuraja transportul pe două roți propulsate de picioare. Dar e atît de greu de pus în practică într-un oraș precum Bucureștiul! Moștenirea comunistă și obtuzitatea administrației locale sunt cele mai importante obstacole în calea realizării unor piste complet separate de traficul auto. Cît despre benzile pentru autobuz, este nevoie de educație și de autoeducație din partea conducătorilor de automobile. Ei trebuie să-și dea seama de faptul că, dacă nu intră pe acele benzi, și ei vor ajunge mai repede la destinație, pentru că traficul rămîne clar delimitat.

2. Taxe de congestionare și tarife mari pentru parcare

În alte oraș europene, există o taxă de acces cu mașina în centru sau taxe la anumite ore de vîrf. Ideea este să lași mașina acasă cînd vrei să ajungi în centru sau cînd vrei să ajungi undeva în intervale orare în care locuitorii pleacă sau vin de la lucru. Tarifele pentru parcare sunt menite să descurajeze să mergi cu mașina în zone aglomerate. Iarăși, nu sunt neapărat soluții pentru viitorul apropiat în București, dar mai tîrziu, cine știe…

3. Rastele de biciclete peste tot

O mare preocupare a românilor vine din teama de a nu le fi furată bicicleta. Rastelele în fața cafenelelor, băncilor, magazinelor etc. ar spori siguranța. Un singur loc de parcare pentru automobil poate găzdui zece biciclete. În plus, companiile care instalează rastele își vor spori prestigiul în ochii clienților lor!

4. Bike sharing

A existat Cicloteque, dar a fost oprit din cauza unor piedici puse chiar de primărie, adică instituția care ar fi trebuit să încurajeze transportul alternativ în oraș. Există acum programe de bike sharing pentru studenți și altele inițiate de primăriile de sector, dar ele rămîn soluții pentru deplasarea pe distanțe mici. O soluție de bike sharing stradal, bazat pe autoservire și plata cu cardul, necesită investiții importante și infrastructură modernă și deocamdată nimeni nu se înhamă la acest proiect.

5. Car sharing

V-ați uitat vreodată în automobilele blocate în trafic la ore de vîrf? Omul și mașina! Majoritatea automobilelor au un singur pasager, adică șoferul. Undeva în trafic, există o altă mașină cu soțul, soția sau un prieten al acelui șofer. Dacă s-ar vorbi între ei în așa fel încît să folosească o singură mașină zilnic pentru deplasările în oraș? Dar dacă vecinii sau colegii de serviciu ar stabili un orar conform căruia să se preia reciproc pentru transportul auto?

Citiți și despre celelalte metode la Care2.com

Foto: Wikimedia

Știu că vă plac regulile, așa că iată cîteva inspirate de cei de la Bicycling.com. Nu avem noi în țară sau în Capitală multe piste pentru bicicliști, dar tot trebuie să ne comportăm civilizat pe cele care există sau pe cele care vor fi amenajate.

1. Pista din oraș nu e loc de antrenament

Poate aspiri la titlul de campion la vreo competiție de ciclism, dar pista pentru biciclete din oraș nu este un loc propice antrenamentului. Așa că abandonează figurile acrobatice, viteza mare și respectă semafoarele de pe traseu!

2. Mergi pe dreapta, depășește prin stînga

Gîndește-te că pista este tot o cale de rulare, deci se aplică aceleași reguli ca atunci cînd conduci automobilul. Mergi pe dreapta pistei și depășește prin stînga, eventual semnalînd depășirea sonor sau vizual, ca să nu speri bicicliștii depășiți.

3. Fii mereu pregătit să oprești

Stai cu mîinile pe manetele frînelor și nu goni! Uneori, pe pistă se mai opresc bicicliști pentru a schimba o vorbă, mai intră un cîine sau un părinte cu căruciorul copilului (ca să traverseze, cine știe!). Așa că fii pregătit să oprești la timp, în condiții de siguranță.

4. Semnalizează oricînd e nevoie

Cînd depășești, apasă pe claxon sau spune ceva de tipul “Depășire!”. Cînd trebuie să te oprești puțin, uită-te în spate și, dacă sunt bicicliști, întinde mîna dreaptă pentru a arăta că vei staționa. Fii politicos în general și, de ce nu, zîmbește din cînd în cînd!

Restul sfaturilor sunt la Bicycling.com.

Ariel scrie despre modul în care se amenajează niște piste pentru bicicliști în cartierul lui. Se pare că acestea vor avea lățimea cam de un metru, cu bordură cu tot, deci cu greu te vei putea menține pe ele. O altă problemă este faptul că viitoarele piste vor fi un excelent loc nou de parcare gratuită pentru automobilele de pe trotuar.

În locul pistei era un culoar de copaci. Acum copacii vor fi puși în acei 4-5 metri pătrați. Care-s o dată la 20-30 de metri, aruncați în parcarea de mașini. Într-un oraș deja super-sufocat, în care mașinile șed pe trotuar și pietonii merg pe carosabil, facem mai mult loc pentru mașini! Căci așa e logic, după un primar doctor. :)

Citiți articolul integral pe blogul lui Ariel.

Inițial, a fost ignorat. Apoi, a fost luat în glumă. La un moment dat, au început conflictele. Iar acum este un mod de protest. Ciclismul urban a urmat în România o traiectorie cunoscută de alte țări europene în anii 80-90. A pedala acum în oraș este considerat un lucru vital și protestul are o nouă cauză: transportul pe două roți în mediul urban.

În 21 septembrie, bicicliștii din București au cerut din nou piste pe șosea. Au mai fost marșuri în care a apărut această revendicare. De data aceasta însă, revendicarea a devenit politică. Nu se mai cer doar piste, ci și responsabilitate din partea edililor locali, respect față de locuitorii Bucureștiului, care plătesc taxele la timp, comunicare între primărie și alegători. Miza pe termen lung este un viitor într-un oraș mai curat, mai verde, mai puțin sufocat de automobile, așa cum vedem peste tot în Europa și în lume.

În timpul marșului, s-a mers în grupuri. Bicicliștii au comunicat unii cu alții și cu șoferii și pietonii. După marșul Vrem piste pe șosea!, bicicliștii s-au unit cu cei care realizau un lanț uman în jurul Palatului Parlamentului, ca protest împotriva exploatării miniere de la Roșia Montană. Unii dintre bicicliști au mers apoi în Piața Universității, pentru a continua protestul dedicat acestei cauze. Acest lucru demonstrează că, în afară de grupuri precum cele de funcționari, studenți, tineri și seniori, există un nou grup bine delimitat: bicicliștii.

Posturile de televiziune și site-urile n-au mai ignorat marșul bicicliștilor, ci i-au acordat spații generoase în programe și online. Remarc cu mare plăcere implicarea postului Digi 24, care a transmis în direct și a inclus în jurnalele sale reportaje despre acest eveniment. Vestea s-a dus în străinătate, s-a scris despre protest în franceză, engleză și germană.

Sunt semne că bicicliștii din București sunt tot mai uniți, sunt o comunitate vizibilă. S-a trecut de grupuri și grupulețe, de animozități și s-a ajuns la coeziune. Pentru primar și autoritățile guvernamentale, este semnalul că ei nu pot continua să ne conducă destinele în același stil ca pînă acum.

NU sunt practici moderne următoarele:

• administrarea unui oraș în mod despotic, unilateral, la limita legalității
• ignorarea transportului alternativ, contra dorințelor locuitorilor și contra tendințelor mondiale
• lobby-ul reprezentanților primăriei în favoarea transportului motorizat, a companiilor producătoare de automobile și a celor prelucrătoare de combustibili poluanți
• lipsa de comunicare cu cetățenii, lipsa de feedback, aroganța și atitudinea superioară
• manipularea prin mass-media, oferirea unor mesaje laconice, ascunderea informațiilor esențiale

Ceea ce acum cîțiva ani era doar un deziderat și era discutat de grupulețe de bicicliști, după plimbări în grup, acum a devenit realitate: avem o comunitate solidă, numeroasă, bine educată și dinamică, gata să poată schimba lucrurile. Protestele trebuie să continue, lațul trebuie strîns tot mai mult în jurul primăriei, primarului trebuie să-i fie frică de noi și să ne ofere respect. Nu numai celor cîteva mii care au fost la protestul din 21 septembrie, ci celor cîteva milioane care trăiesc în capitala europeană București.

Foto: Cristian Băluță

Cînd am ieșit 100 noaptea, nu ne-a știut nimeni. Cînd am fost 450, am luat amendă. Cînd am făcut masa critică, eram mai puțini ca noaptea. Cînd am ieșit, în 27 octombrie 2012, cam 1.000, ne-au escortat și ne-au împărțit în grupuri mai mici, ca să ne controleze mai ușor.

De cînd mă știu în București, primarul mă ignoră cînd sunt pe două roți. Purtătoarea de cuvînt de la Administrația Străzilor refuză dialogul, poliția mă încurcă în numele legii. Ei nu înțeleg că asta nu poate duce la altceva decît la furie.

La marșul “Existăm și-o s-avem bandă”, au fost bannere cu dorințe. “Vreau piste pe șosea”, scrisese cineva pe o foaie A4 lipită pe spate. “Vreau șosele fără cîini”, zicea altcineva. Erau referiri la autostrăzile suspendate, la planurile ciudate ale primăriei opresciene, la gîndirea retrogradă a reprezentanților noștri locali slab educați și degrabă consumatori de buget.

Am pedalat în 27 octombrie în zgomot de claxoane nervoase. Conservarii bucureșteni au ieșit la supermarket, în parc, la marginea orașului sau la pescuit. Cu mașina, pentru că asta au învățat la grădi, în școală și în familie. Nu li s-a spus că există și altceva pe lume, nu li s-a adus aminte de ciudatul obiect din pod sau de pe balcon numit bicicletă. Educația este cheia, asta spune restul Europei și al planetei.

Au fost la marș mulți oameni care nu credeau în schimbare, vezi video mai sus. Dar au venit și vor mai veni dacă sunt chemați. Psihologic vorbind, frustrările li se acumulează în subconștient și nu vor putea trăi cu ele, vor dori să și le manifeste.

Poate nu la anul, poate nu peste doi ani, dar în curînd va fi furie în București și ea poate porni chiar de la iubita noastră bicicletă. Trebuie să fie furie.

1234678►

Fotografiile din galerie sunt pe Facebook, în grupul Bicicliști urbani, numai bune de tăguit.

Și Mircea Racoviceanu le zice bine

Cabral, dacă dădeai un mesaj îți spuneam că semnăturile se adună la steag, nu la limuzină

Cristina Țopescu pronunță tot mai greu

Vlad Dulea e un om serios

Bicicliștii din București ies în stradă pe 27 octombrie pentru a-și revendica dreptul de a exista ca participanți cu infrastructură proprie la transportul bucureștean în cadrul marșului “Existăm și-o să avem bandă!”.

Comunitatea bicicliștilor va protesta și împotriva infrastructurii velo defectuoase din capitală care nu permite ca mersul pe bicicletă să devină o alternativă viabilă și durabilă la transportul cu autoturismul. Marșul “Existăm și-o să avem bandă!” reclamă ineficiența a 100 de kilometri de piste amplasate pe trotuare și declarate ilegale de către Brigada Rutieră București.

Articolul integral, la Comunitatea Bicicliștilor

În centrul capitalei Belgiei nu a fost construită o parcare imensă, ci a fost amenajată o pistă pentru bicicliști, pe stradă. Lucrările au început în 21 martie și au fost terminate după Paști.

Pentru a crea pista velo, s-a renunțat la o bandă pentru automobile, acum rămînînd cîte una pe sens pentru acestea.

Adrian Petrescu a trecut pe acolo și a realizat fotografiile de mai jos.

Este exact așa cum trebuie: corectă, utilizabilă și fără risipă de vopsele colorate. Cu niște dungi albe pe asfalt s-ar putea rezolva atât de multe. De fapt, partea nouă a pistei se vede după pozele cu pista roșie. Porțiunea aia era deja făcută de ceva vreme. (Adrian Petrescu)

Foto: Adrian Petrescu

ACTUALIZARE

Alex Tache a filmat pista de pe Strada Buzești. Clipul e mai jos în text.

Există două curente în ceea ce privește folosirea bicicletei în New York:

1. Comunitatea bicicliștilor are un loc aparte, este respectată, organizează activități prin care încurajează locuitorii metropolei să dea la pedale.
2. Presa tabloidă care vrea să scoată știri senzaționale din piatră seacă și care arată că sunt tot mai multe accidente în care sunt implicați bicicliști.

La mijloc se află pistele desenate pe străzi. Iată însă că s-a demonstrat că acele linii și simbolurile de pe piste încurajează locuitorii orașului să ia bicicleta de coarne și scad riscul de accidente.

American Journal of Public Health publică un studiu în care sunt prezentate rezultatele experimentului. Acesta a comparat evenimentele rutiere de pe străzile fără piste desenate cu cele de pe străzile cu piste pentru bicicliști, în perioada 1996 – 2006.

De exemplu, o pistă protejată de pe 8th Avenue din Manhattan a redus accidentele cu 35%. Un alt studiu, realizat de Departamentul de Transport, arată că accidentele serioase au scăzut cu 40%.

Pista noastră de pe Buzești va aduce vreo schimbare sau va fi o simplă parcare publică gratuită pentru automobile?

Iată pista, filmată de Alex Tache:

Sursa și detalii: Streets Blog

Foto: NY Times, Streets Blog

Respiraţi adînc, urmează o serie de planuri de piste mioritice! Sigur, este vorba despre benzi de ghidaj şi edilii abia se gîndesc la ele, dar oricum… Read the full story

După traseele Merton – Centru (CS7) şi Barking – Tower Gateway (CS3), s-au mai deschis două autostrăzi cicliste între Bow – Aldgate (CS2) şi Wandsworth – Westminster (CS8).

Read the full story