Categories
Poveşti

Acul de siguranţă, maşina de cusut, velocipedul

Legătura dintre cele trei elemente din titlu este Walter Hunt. Un băiat care nu avea ce face pe acasă, aşa că inventa obiecte utile.

ACTUALIZARE

Se pare că mister Hunt nu e cel care ia tot caimacul invenţiei numite velociped. Matakus ne demonstrează metodic că nu m-am documentat suficient. Ei bine, dle Hunt, îţi mulţumim pentru inventarea acului de siguranţă!

Datorită lui Walter Hunt, am ajuns să beneficiem azi de bicicletă. S-a gîndit nenea Hunt să suie omul în şa pe un mijloc de transport ciudat, numit velociped.

A făcut mai multe la viaţa lui: a perfecţionat o moară la el la ţară şi a creat clopotul de picior la New York, ca mod de atenţionare a pietonilor de către conducătorii de căruţe. Avea nevoie de bani pentru familia lui, aşa că s-a pus intens pe inventat. A scos din mintea lui la un moment dat un ascuţitor de cuţite.

Au mai fost: un aparat de produs frînghie, un sistem de mutat mobila, o sobă cu cărbune care încălzea uniform.

Au tot fost invenţii cu marca Walter Hunt, dar unele dintre cele mai importante sunt maşina de cusut şi velocipedul. Cel din urmă era o bicicletă fără lanţ, ale cărei pedale erau ataşate de roata mare din faţă. Nu era pentru oricine acest vehicul, aveai nevoie de îndemînare pentru a te sui pe el, pentru a pedala şi pentru a te da jos de pe el. Bicicleta de astăzi este o formă a velocipedului.

Velocipedul a fost ridiculizat în presa vremii, interzis pe şosele şi marginalizat. Cîţiva antreprenori din Europa au reuşit să-l revigoreze şi să-l transforme într-un succes comercial.

Mai multe aici despre istoria romanţată a velocipedului ciudat. Vă interesează personalitatea lui Hunt? Iată aici o biografie cuprinzătoare.

Revenind în actualitate, iată un articol despre Halapi Sandor, care s-a plimbat vreo 200 km din Ungaria în România cu velocipedul. Astăzi este un obiect ciudat care te face să te mişti mai repede decît ai păşi, dar am auzit că există şi concursuri speciale pentru velocipede.

Cam pe aceeaşi idee, a oamenilor deosebiţi, iată aici ideile lui Teodor despre velocipedul zburător.

Oricum, mulţumim din suflet, domnule Hunt, că te-ai gîndit să legi două roţi între ele şi să pui un om deasupra!

Foto deschidere: Wikimedia
Foto 1: Wikimedia
Foto 2: Old Bike

4 replies on “Acul de siguranţă, maşina de cusut, velocipedul”

ceva nu se leagă.
Cîn’ eram mai mic, citeam mult. (Nu ca acum din păcate, da’ ăsta-i preţul ce trebuie plătit ca să aduci bani în casă)
Şi citeam, terminam şi apoi reciteam “Mari invenţii” a lui Barbu Apelevianu (abia acum am aflat, cu ocazia asta şi cu ajutoru’ lu’ unchiu’ Gugăl că e vorba de Mihail Drumeş)
Drezină?
Mişodieră?
Hunt nu-mi zicea nimic.. deci gugăl din nou…

aici nimic despre el: http://en.wikipedia.org/wiki/Bicycle
nici aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Velocipede
ba chiar pe acest link, la patente USA apare http://www.google.com/patents?vid=59915 care zice de amicul lui Michaud, pre numele lui Lallement…
nici măcar pe linkul “american”, menţionat în articol (http://www.answers.com/topic/walter-hunt-1) nu văd ceva despre velociped (cu excepţia notelor din josul paginii care fac referire tot la wikipedia)
Deci?… sînt cam în ceaţă…

Hm… deci mai trebuie investigată problema. Dar parcă îmi place mai mult combinaţia ac de siguranţă + velociped din mintea unui inventator. Nu-l putem considera totuşi pe Hunt inventatorul, chiar dacă nu şi-a depus patentul la timp? Pare simpatică povestea lui, cu familia săracă şi imaginaţia lui debordantă.

Mai poate fi o explicaţie: Hunt a vîndut multe din patentele sale, pentru că avea nevoie de bani urgent. Oare e posibil să fi vîndut patentul velocipedului, singura lui dorinţă fiind să primească bani ca să le ia ceva de mîncare copiilor?

Pe de altă parte, mi se pare că Lallement a înregistrat un patent de îmbunătăţire a velocipedului lui Hunt, adică a făcut roata din spate mai mică şi a schimbat puţin sistemul de pedale.

Mno, printre picături, am făcut niţică documentare.

Se pare că dl. Hunt iese cam şifonat… :)

Cam cea mai completă biografie a lui am găsit-o aici (sîc, a mea e mai cuprinzătoare):
http://www.encyclopedia.com/doc/1G2-3404707822.html
Niciun cuvînt despre biclă…

Bun atunci. Hai s-o luăm prin eliminare. Ia să vedem ce găsim la o căutare “Lallement”
Hopaaa:
http://www.google.com/search?client=safari&rls=en&q=Pierre+Lallement&ie=UTF-8&oe=UTF-8
Şi de aici, din link în link, se cam destramă povestea inventatorului jerpelit nevoit să-şi vîndă “creierul”

Iată:
http://www.uh.edu/engines/epi1083.htm
http://inventors.about.com/library/inventors/blbicycle.htm
şi poate cea mai credibilă sursă:
http://www.britannica.com/EBchecked/topic/64721/bicycle/230022/Treadles-and-pedals-powered-velocipedes#ref=ref784143

Deci nu nenea Hunt s-a gîndit să suie omul în şa pe un mijloc de transport ciudat, numit velociped… :D

Hm, se pare că ai ceva împotriva lui. Glumesc, mulţumesc pentru documentare. Eu de fapt căutam despre acul de siguranţă şi am dat peste velocipedul lui Hunt.

Din Britannica:

The first velocipede powered via pedals mounted on the front wheel was built in Paris during the early 1860s, but there is no conclusive evidence proving who conceived the idea of applying pedals to the front wheel or who actually did so.

Oare să fie Hunt veriga lipsă? Îmi este drag acum, trebuie să-l apăr!

Comments are closed.