Încă se mai poate pedala. E friguleț, dar vorba lui Ceașcă, mai pui o haină pe tine și e în regulă. A fost mai frig dimineață, la dus, azi, decît seara la întors.
În schimb, văd că sunt zile cînd șoferii sunt cuminți și toleranți și altele în care… Sau poate e din cauză că, odată terminat sezonul agricol, țăranii s-au suit în mașini și parcurg orașul de la sud la nord și de la est la vest.
Două de azi, din trafic:
1. Instructorul de la școala de permise, așezat în dreapta șoferului, urlă după mine, după ce trec de intersecția de la Leu. Din scuipatul lui, am înțeles doar că bicicliștii trebuie să acorde prioritate mașinilor în intersecție. Hm, eu știam că suntem egali în trafic, numai să respectăm semnele de circulație. Pentru el era Cedează trecerea.
2. Șoferul cu număr cu DB mă claxonează pe Pasajul Basarab. Ciudat, era liber, nu avea de ce. L-am ajuns din urmă, normal, pe la Titulescu. L-am întrebat respectuos wazzup. Mi-a zis că n-am voie pe pasaj cu bicicleta. L-am întrebat dacă s-a făcut porumbul anul ăsta. Am plecat apoi, pentru că aveam preocupări diferite: eu să mă deplasez, el să stea în coloană la semafor.
Viața e greu uneori din șa, dar de aia e frumoasă în acest oraș: inima îți bate, spiritul îți e liber, e o adevărată plăcere să respiri o citadelă europeană.