Voi aveţi obiceiul de a merge prin târguri? Cumpăraţi biciclete din astfel de locuri? După mulţi ani, de voie, de nevoie, am intrat azi într-un târg polivalent. La Băicoi.
Pe site-ul primăriei, oraşul Băicoi este descris astfel:
Oraşul paralelei 45, un ţinut favorizat, sub care se află un masiv important de sare, numeroase pungi de petrol şi gaze din străfundurile cărora ies la suprafaţă izvoare cu apă sărată sau cu efecte miraculoase.
Azi am fost în târgul care se ţine săptămânal în Băicoi. Izvoarele cu efecte miraculoase nu au fost deloc miraculoase. Am avut speranţa că poate-poate dau peste o bicicletă anume în acest târg (a fost furată din balcon, de la etajul 3, în dimineaţa zilei de vineri, 2 iulie, din Câmpina).
După ce am făcut-o pe detectivul vineri şi sâmbătă, am purces la căutarea avansată în locurile cu potenţial ridicat de a găsi hoţul. Nu am găsit-o, dar am dat peste multe biciclete şi biciclişti… de Băicoi.
Sunt români normali, deci mulţi trăiesc la limita sărăciei. Bicicletele sunt pentru ei un mijloc ieftin (aproape gratis) de deplasare şi transport. Cară cu ele alimente şi tot felul de nimicuri din târg.
Unele bicle sunt mâncate de rugină, altele au îmbunătăţiri (cadru de lemn prins cu sârmă şi loc pentru copil, oglindă sau CD-uri pe spiţe). De menţionat că azi ploua torenţial. Deci aceşti oameni ies călare pe două roţi indiferent de starea vremii.
Ei sunt bicicliştii de Băicoi. Or mai fi şi alţii, poate o să îi cunosc cândva.