Există în continuare o mică problemă: cei care vor să participe nu citesc cu atenţie regulamentul şi mai ales una dintre principalele lui prevederi – textul trebuie să aibă minimum 500 de cuvinte pentru a fi acceptat.
Toate detaliile despre concurs şi formularul de participare sunt în pagina specială de pe acest site.
Iată cîteva fragmente interesante din trimiterile ultimei săptămîni:
Ralita Ionescu Steluta Cristina:
atat de aproape de……a ne parasi pt totdeauna…mi-amintesc ca am mers cu bicicleta la el la spital dar…era cam tarziu sa mai poata cobori macar sa o vada,cu-atat mai putin sa se si plimbe cu ea,la doar o luna dupa aceea,el nu mai era ,insa de-atunci nu am incetat,cand merg cu bicicleta…si merg aproape zilnic,cu exceptia zilelor ploioase sau cu ninsoare-sa nu ma gandesc la cat de bine se simtea tata cand reusea sa’fure’ cateva momente de libertate,mergand cu bicicleta unchiului sau,la zambetul angelic de pe fata lui…
Andreiana Marius:
Ne-am pus pofta-n cui (sau in spitze :) si incepuram sa urcam iar spre varf pentru a reveni la traseul planuit. Sus ne astepta un peisaj superb si o surpriza – eram cu un rand de creste mai departe decat unde credeam! Pauza de odihna si de admirat imprejurimile, si pe la 5 fara ceva porniram iar. Drumul din fata parea lin, dar cateva zeci metri mai incolo vazuram ca nu putem merge pe bicla caci poteca era adanca si foarte ingusta, nici pe langa bicla nu puteam merge prea usor. Cu ganduri calde la adresa celor care de sute de ani parcursera aceasta poteca calcand mereu in acelasi loc, continuaram.
Ciobanu Gabriel Mircea:
Rulmentul era spart sau avea bile lipsă. Căută în cutia de scule, deschise câteva cutiuţe apoi se întoarse la bicicletă împreună cu cutia şi începu să monteze butucul. Rapid, îşi făcu o zonă de lucru, împingând cu picioarele resturile. Văzu că e plin de sânge pe gambe dar nu luă în seamă.
Nicolicioiu George:
Dar copilul a devenit adolescent, adolescentul barbat si eu am ramas uitata intr-un colt de magazie prafuit si invechit.
Oare o fi ceva cu fata asta? Ochii ei imi aminteau de ochii baiatului de altadata, numai ca vremurile se schimbasera, acum aveam vopseaua sarita , rotile sparte si pete de rugina…..am adormit.
Vatrici Roxana:
Trupul ma analiza pe mine, nu eu pe el. Imi inspectam bicicleta cu coada ochiului dar nu stiu cum de nu sarisem asupra ei sa o alint asa cum faceam odinioara. Nu faceam decat sa las senzatiile sa curga. De ce nu mai era bicicleta cea mai importanta? Era randul ei acum. Ea imi oferise clipa perfecta de fericire si eu nu ma impotriveam. Stia prin ce m-a trecut dar nu stia de despartirea noastra. Nici eu.
Iftime George Ciprian:
Incercam sa ii ascult indicatiile, incercam sa merg cu incredere dar de cate ori imi dadea drumul si mergeam singur mai continuam cativa metri si ma dezechilibram.. Am mai continuat exercitiul cateva zile si incepusem sa invat bine.. Ma simteam destul de barbat. eram fericit.. Aveam aceeasi incredere in mine ca atunci cand am invatat sa inot, sau atunci cand la meciurile din competitia scolii am inscris de cateva ori aducand victoria clasei meie..
În final, iată din nou paşii pe care trebuie să-i parcurgi:
- Citeşte cu atenţie informaţiile din pagina specială de concurs de la Bicla.ro.
- Consultă regulamentul de pe site-ul Veloteca şi vezi dacă îndeplineşti condiţiile.
- Scrie-ţi povestea măiastră şi reciteşte-o la sfîrşit, să nu cumva să-ţi scape vreo greşeală.
- Completează formularul de concurs şi ataşează fişierul.
- Aşteaptă data de 1 mai, cînd încep să fie anunţaţi cîştigătorii.
Succes!