Categories
Eco!

Mituri despre folosirea bicicletei în Bucureşti

Există piste pentru biciclişti în Bucureşti.

Nu există “piste”, ci nişte culoare înguste pe trotuarele denivelate, între care nu există treceri line. Singura pistă viabilă ar fi între Piaţa Romană şi Herăstrău, unde trotuarele sunt largi şi pietonii educaţi.

Există prea puţini biciclişti în “Capitală”.

Numai dacă stai închis în casă poţi spune asta. Mai ales în weekend, centrul e dominat de biciclişti, iar Herăstrăul e traversat acum mai ales de oameni pe două roţi (sau pe patru, adică pe role).

O bicicletă nu merită investiţia.

O cicloanţă simplă şi bună de tăvălit e în jur de 350 de lei. Chiar dacă o foloseşti numai la sărbători, tot merită.

E periculos cu bicicleta în Bucureşti.

E periculos şi să traversezi strada în Bucureşti. Mergi pe trotuar încet, pune-ţi cască, lumini de semnalizare seara, opreşte-te cînd e cazul – şi nu ţi se va mai părea periculos.

Nu am unde să depozitez bicicleta în casă.

Poate sta pe hol sau în balcon, chiar şi agăţată de zid. Şi o garsonieră are loc de o bicicletă, chit că-i pliezi ghidonul şi o bagi sub pat. O bicicletă pliabilă costă mai mult dar ocupă foarte puţin spaţiu.

Transpir şi mă murdăresc dacă merg cu bicicleta.

Acelaşi lucru se întîmplă şi cînd mergi autobuzul şi mai ales cînd mergi pe jos. Ia-ţi într-un rucsac tricou de schimb, prosop, deodorant. Evident, dacă trebuie să fii îmbrăcat în costum, nu lua bicicleta, pentru încă nu e Paris aici.

Bicicliştii sunt periculoşi.

O da, pentru că ajung mai repede din punctul A în punctul B, înjură mai rar decît şoferii, nu emană gaze poluante şi ocupă puţin loc pe şosea.

Poţi trece pe roşu şi te poţi strecura printre maşini la stop.

Da, dacă vrei să iei amendă sau să-ţi atragi injuriile şoferilor. Mai bine stai în şaua ta cuminte pînă se face verde sau treci pe trotuar dacă ţii morţiş să avansezi.

11 replies on “Mituri despre folosirea bicicletei în Bucureşti”

Numarul biciclistilor nu e deloc chiar asa mic cum s-ar crede. Suntem mai multi decat parem…in fiecare zi mai multi!

O bicicleta cat de cat durabila incepe de pe la 500 de lei…Altrix, sa spunem. Una la 1000 de lei e perfecta. Nu scoate zgomote ciudate, e fabricata din materiale bune si rezista cu succes la borduri, oricat de inalte ar fi ele. O raita pe forumurile de biciclisti va pune repede la punct cu marcile mai de Doamne-ajuta (Magellan, Merida, Skarpea etc].

In Bucuresti nu numai ca pistele sunt prost amenajate, dar marginile drumurilor sunt foarte prost finisate. Bordurile sunt atat de inalte incat in unele locuri le agati cu pedala, asfaltul nu e turnat pana la capat, iar canalele iti cam rup fundul.

Mersul cu bicicleta nu e asa periculos. In primul rand exista libertate de miscare. Daca pe sosea e prea aglomerat exista intotdeana trotuarul. Echipamentul corespunzator te scapa de probleme. Manusi pentru bataturile din palma si implicit niste mansoane moi [cea mai frecventa “accidentare”], casca pentru situatii neprevazute si eventual o pereche de genunchiere. Clopotelul este absolut necesar, la fel si farul pentru dupa-amiezele intarziate. Un pericol foarte activ sunt cainii, care nu neaparat sar sa muste, dar care te pot speria si impinge in trafic. Atentie la ei.

Cu alte cuvinte, subscriu la postul de mai sus. Bicicletele ruleaza fin!

Dragoş, merci pentru adăugiri. Ne poţi sugera şi nişte site-uri bune (organizaţii, instituţii, forumuri, bloguri) ne unde ne putem informa despre ciclism în Bucureşti?

Nu pot sa spun ca frecventez forumuri de genul asta. De obicei acolo sunt oameni cu adevarat [cu adevarat!] pasionati de domeniu. Fac investitii mari si se lauda cu bicicletele mai ceva ca cei de pe forumurile de jocuri – genul cu configuratia postata ca semnatura.

Totusi, si marturiile lor sunt bune. Cand m-am apucat de cautat bicicleta eram total pe langa. E ca atunci cand circuli intr-o tara straina si nu cunosti puterea de cumparare a valutei de acolo. Ai nevoie de un reper. Cel mai scump lucru e atat, iar cel mai ieftin e atat. Diferenta de calitate dintre ele este de atat…
In mod vag, toata luma a auzit de Shimano, dar cand incepi sa patrunzi in lumea bicicletelor ajungi sa intelegi ca totul e foarte bine segmentat. Sunt deraioare peste deraioare, schimbatoare peste schimbatoare, iar cunoscatorii stramba intotdeauna din nas la modele ieftine si, bineinteles, te trimit la cele high-end chiar daca tu nu urmaresti decat o plimbare prin parc.

Asa ca am aplicat o metoda extrem de simpla. Am trecut pe aici http://metropotam.ro, pe aici http://www.price.ro si pe aici http://r24.ro . M-am gandit cam ce imi trebuie, cat o voi folosi [nu mai mult de 40-50 km pe saptamana]. M-am lamurit ca bi-rotate gen DHS si First bike te lasa cand ti-e lumea mai draga [lucru pe care il poti face nu numai citind marturii ci uitandu-te pe strada] asa ca am mai ridicat bugetul cu vreo 400-500 de lei.

Din experienta mea 1000 de lei reprezinta suma optima. La banii astia nimeresti si o şa buna, mansoane comode si schimbatoare cu clapeta care nu haraie lantul 200 de metri pana sa-l treaca de pe o foaie pe alta. Dand un exemplu, am un prieten care dupa ce mi-am luat eu bicicleta a cumparat si el una – un Altrix Neuzer [500 lei]. Solida, bine facuta, dar… peste doua saptamani a mai facut o investitie de 80 de lei in pedale noi, mai vrea sa dea tot inca pe atat si pe o şa, pentru ca cea pe care o are ii omoara spatele si fundul. Si daca tot suntem acolo, mansoanele sunt cam tari si nu au aderenta. Scoate un zgomot ciudat la pedalat si are probleme [nu tot timpul] in a trece de pe foaia 2 e foaia 3. Calitatea, vizual vorbind, e evident inferioara. In plus, trebuie sa va ganditi ca pe langa investitia in bicicleta trebuie sa cumparati si un antifurt [20 lei], un far [20-35lei], clopotel, ochi de pisica pt spate [8lei], aparatori [15 lei], pompa [15 lei], eventual bidon + suport [20-25lei] si set chei inbos [20-40lei]. Un vitezometru costa 50 de lei si o pereche de manusi low-end inca vreo 20. Daca vorbim de casca lucrurile deja se complica. Sfatul meu este sa nu vi le cumparati pe toate deodata, ca un copil intr-un magazin de dulciuri. Aparatorile sunt de maxim interes pentru ca orice balta lasa urme pe spate. Clopotelul poate fi de folos sau, la fel de bine, puteti descoperi ca urlatul e la fel de util samd.

Apoi m-am gandit la perioada de timp pe care o voi folosi si la stresul la care va fi supusa. Asfalt+ maxim 3-4 ori pe saptamana+50km max => investitie pe termen lung => merita o suma mai mare. Si am avut dreptate.

De fapt, suma e atat de potrivita pt nevoile mele, incat atunci cand am ajuns la magazin mi-am ales bicicleta in functie de culoare. Si nici macar nu era o marca din astea extrem de cunoscute. Succes!

Cu 20 de ani experienta in spate va spun ca bicicletele cu cea mai buna echipare pentru un anumit pret sunt bicicletele RAM si Magellan.Le puteti gasi pe la diverse magazine.Daca vanzatorii va recomanda altceva e clar ca vor doar banii tai.Nu vor un client multumit stabil si care sa-i recomande mai departe!!!

Eu fiind un puriu în domeniu, mărturisesc că nu am auzit de aceste mărci. De ce sunt cele mai bune şi care e publicul lor ţintă (pentru că eu mă refer de cele mai multe ori la bicicleta de oraş)?

Între Romană şi Victoriei pista e adesea impracticabilă – maşini parcate şi pietoni la fel ca şi cei din Titan. Nu îmi dau seama de ce ai avut impresia că cei din zona centrală ar fi mai educaţi. De la Victoriei până în Herăstrău se poate merge, cu mici întreruperi cauzate de maşinile parcate în unele zone.

Poate fiindcă am fost în weekend şi uneori îi mai fac şi eu politicoşi, atenţionîndu-i dacă e destul loc pe trotuar dar merg şi ei pe pistă.

Pentru cine vrea sa simta placerea adevarata cand pedaleaza si sa nu aibe grija pieselor pierdute pe drum recomand cu caldura brandurile de la biciclete-online.ro. Faptul ca astepti si doua luni pana cand ti se “croieste” bicla dorita, este o dovada ca producatorii respectivi au vanzari serioase Iar legat de preturi, afara nimeni nu rezista zeci de ani cu preturi nejustificate prin calitate si seriozitate.

Comments are closed.