Mi-a rămas în minte un lucru din documentarul The 11the Hour văzut la FJSC de curînd: oamenii au ajuns să considere planeta drept proprietatea lor, cînd logic ar fi să fie invers. Am văzut depozite cu inscripţia „Vindem piatră la preţuri de producător”. Cum adică „producător”, oare omul este cel care a produs piatra pe care ghiolbanul şi-o pune pe aleea din vaţa vilei cu zeci de etaje?
Gîndurile astea mi-au venit în minte cînd am văzut în ce hal arată plaja la Constanţa, acum, în afara sezonului. Omul a pus stăpînire pe ea, ajunge cu maşina în buza mării, pentru că-i e lene să-şi mişte burdihanul altfel decît motorizat. Omul a îngrădit marea ca să-şi parcheze iahturile. Omul a murdărit marea cu sacoşe, rahat şi cutii de bere, pentru că, după cîteva zile de stat acolo, se întoarce acasă şi uită de marea murdară.
Nu-mi pot închipui ce motivaţie ar putea avea românul care vine aici. Este regatul maşinilor, sunt peste tot, trebuie să fii atent pe trotuar să nu mori din cauza jeep-urilor care merg cu viteză mare, nu te poţi plimba pe faleză pentru că, de fapt nu există faleză, nu poţi vorbi cu vecinul din cauza muzicii de la diversele corturi de pe plajă etc.
Gînduri de copil prost care mergea la mare cînd era mic.