Mă gîndeam că fetele nu se vor înghesui să participe, dar nu a fost aşa. Avem cîteva poveşti în fiecare dintre cele patru secţiuni ale concursului la care puteţi cîştiga 4 biciclete nou-nouţe şi 8 vouchere bunuţe.

Iată cîteva fragmente din poveşti, care mi-au atras atenţia. Nu sunt ele cele mai corecte din punct de vedere gramatical şi al topicii, dar în ziua de azi trebuie să scădem mult din standarde, avînd în vedere procesul de deterioare a limbii române.

Dumitrache Ionica:

Am fost genul de copil teribilist, eram atat de laudata in cercul de prieteni deoarece puteam merge numai cu o mana ( si nu cu ambele cum este normal) . Si multe peripetii am avut cu scumpa mea prietena, “ bicla “ , pot sa zic ca am avut o copilarie tare fericita. Nu am mai mers de mult timp cu ea, dar inca mai am momente cand stau si o privesc si imi amintesc cu drag de momentele petrecute “impreuna” din copilarie !

Popa Florin:

Pentru nimeni nu mai conta că roata din spate crea un vag opt, sau că vopseaua de pe ghidon era acoperită parțial de resturile unor autocolante dezlipite de câte și câte ploi sau canicule… Nu mai conta nici spița lipsă, nici pedala privată de plasticul simetric, în care talpa piciorului trebuia să-și dovedească încăpățînarea de a urni mobilul. E pus si muove !

Hancu Horia:

Pe cand a ajuns de 10 ani, in batatura aparu si prima bicicleta cu “roti umflate”. Pe atunci, bicicleta cu “roti umflate” avea doar cel mai scapatat, iar tovarasul sau de joaca, Dragos, avea o bicicleta “de jumate”, pe care faceau ture mai toti din arondisment. Cand le venea randul, cei mai mari uitau sa o mai aduca pentru mult timp, spre disperarea si oboseala lui Dragos, care era nevoit sa fuga dupa ea pe toata lungimea turei, oricat de lunga ar fi fost ea.

Huruban Sergiu:

Am luat-o de mână încrezător, dar s-a smucit ca, mai apoi, să ajungem la braţ. Am început să îi arăt urmele îndepărtate de zăpadă de pe creştul muntelui care domina zona, dar am fost întrerupt de soneria mesajului ce tocmai îl primise. Am căutat alte subiecte care să-i acapareze atenţia, însă aparent monologam.

Chiosa Costel:

Senzațiile cele mai tari au fost la coborare pe drumul de munte cînd în curbe nu știai ce urmează, putând să intri într-o baltă de noroi sau în urzici (ceea ce s-a și întâmplat). După această ieșire am fost „bolnav” de bicicletă: cred că o lună întreagă m-am uitat pe internet la biciclete.

Dumitrescu Daniela Angela:

Desi sunt mica de statura, iar Daniela e inalta, nu parem complexate una in prezenta celeilalte. Pare ca se bucura de compania mea. De multe ori am simtit privirile trecatorilor dar nu am reusit sa-mi dau seama daca erau iscoditoare sau admirative.

Toate detaliile despre concurs, inclusiv regulamentul şi formularul de înscriere, sunt de găsit în pagina specială de pe acest site.

Trebuie să ţineţi cont mai ales de două lucruri:

  1. Povestea trebuie să aibă cel puţin 500 de cuvinte
  2. Textul trebuie să fie în limba română (adică cu diacritice, corect gramatical, cu punctuaţie şi ortografie)

Succes şi la mai mare!

Foto deschidere: Costel Chiosa