Bicla.ro pe Twitter Bicla.ro pe Facebook Trimite-ne un e-mail

Gînduri cu spiţe după Ciclopromenada nocturnă 2010

Publicat la 08 mai 2010 de George Hari Popescu


Prima ciclopromenadă nocturnă a fost solitară şi a venit din iubirea pentru o singură persoană. Prima plimbare de noapte publică a fost de dragul unui grup restrîns şi a fost romantică, vorba lui Adrian Ciubotaru. Şi a doua a avut cam aceeaşi atmosferă intimă. La a treia s-au deschis porţile bicicliştilor şi am fost certaţi de serviciile publice şi de aleşii noştri. La Ciclopromenada nocturnă de aseară am cerut voie să mergem mulţi pe piste.

Am pornit pe la ora 20 şi ceva. La plecare au venit fetele de la Redbull fără să le chemăm, dar e bine că au făcut asta şi le mai aşteptăm şi la alte plimbări. Deci a început ca e o ediţie vesperală cum frumos a zis Oana în Evenimentul zilei, dar s-a terminat ca una nocturnă, la scena ONGfest unde am extras bilete la tombolă, navigînd printre glume la microfon.

Povestea

M-am distrat cu portavocea pe traseu dînd instrucţiuni amuzante colegilor biciclişti şi făcîndu-i să rîdă în şa (mulţumesc colegului biciclist – ah, sunt fraier, ţi-am uitat numele! – care mi-a cules de pe jos bateriile portavocii care au căzut la un hop de pe pistă).

Poliţiştii care ne-au însoţit s-au purtat foarte frumos cu noi, nu ne-au zorit, nu ne-au obligat să fim mai potoliţi decît eram şi ne-au ajutat la trecerile prin intersecţii. Dacă ar fi şi cei de sus aşa, am putea colabora mult mai frumos.

Ciudat, dar deşi nu aveam apă pentru toată lumea, tot ne-au mai rămas sticle la Parcul Tineretului. Mi-a plăcut că n-au mai fost teribilişti cu noi şi că elementele perturbatoare umane au abandonat la un moment dat plimbarea (de-ar abandona şi flamingul şi trollingul pe grupuri de discuţii, tare bine ar fi!).

Dacă vă veţi uita la galeria foto de aici, veţi vedea mulţi oameni zîmbind. Efectul roţii sau semn că ni se mişcă mai bine spiţele bucuriei cînd pedalăm în grup?

Schimbarea

Bogdan spune că oamenii trebuie să construiască sistemul. Trebuie să ne cunoaştem mai bine legile şi să le schimbăm dacă ne îngrădesc libertăţile. Trebuie să ne uităm la colegii din UE şi să-i pîrăm pe ai noştri la Bruxelles, dacă nu ne place cum ne conduc. Schimbările sunt cele mici: oameni care mi-au spus că şi-au luat bicicletă ca să vină să se plimbe cu noi, Helmut care vine cu micuţul lui fiu, Hari, de fiecare dată cînd se întîmplă ceva, Vulupe care a îndrăznit să meargă noaptea cu bicla în Bucureşti datorită întîlnirilor noastre, Ariel care a lipit primul sticker pe o maşină ne-cuminte aseară etc. Unii spun că soluţiile trebuie să fie ceva mai dure, dar eu nu sunt sigur de asta.

Mulţumirile, mîhnirile

Mulţumirile sunt tot mai multe, de la ediţie la ediţie, dar de data asta ele sunt cu dedicaţie către Bogdan şi Ruxandra, îmi place echipa noastră mică. Gabi ne-a ajutat cu micuţa lui maşină şi a cărat apă, urne, energizante şi pixuri. La capitolul instituţii, ele merg către FDSC şi Smart Atletic, Giant au fost de treabă pentru că ne-au dat reduceri la magazinul lor. Mulţumesc centrului Cicloteque şi lui Florin pentru oferta de închiriere cu reducere şi mi-e jenă faţă de ei din cauza celor care au rezervat şi nu le-au ridicat. Din această cauză, cred că nu vor mai fi reduceri data viitoare, vă veţi descurca individual.

Mulţumesc Mirelei de la Radio România Actualităţi pentru interes şi solicitarea de a mă înregistra şi a mă posta audio pe blogul lor specializat. Am auzit că are un producător pe cinste la emisiunea “Obiectiv România”, care vine cu bicicleta zilnic la serviciu.

Velobelele spun că nu le place numai pe piste, dar le-a plăcut că au cîştigat la tombola cu premii mici dar multe. La Renne.ro, Loredana a ajuns la concluzia că pistele sunt prea strîmte pentru un Bucureşti atît de mare.

Le sunt recunoscător celor care au scris pe bloguri şi diverse site-uri despre asta, pentru că aşa suntem şi noi indexaţi de Google. Păcat că n-au fost acolo televiziunile invitate, una din lipsă de interes, alta din lipsă de interes. Cerc vicios: nu prezintă interes astfel de activităţi, deci nu schimbăm nimic, deci ne prostim, rămînem îngălaţi şi aleşii noştri îşi bat joc în continuare de noi.

Cum va fi următoarea Ciclopromenadă nocturnă? Nu ştiu, dar ne putem gîndi împreună dacă trebuie să mai fie. Pînă atunci, hai să ne salutăm mai des pe stradă, cînd ne vedem pe biciclete!


10 Răspunsuri la “Gînduri cu spiţe după Ciclopromenada nocturnă 2010”

  1. Ana says:

    A fost prima mea experienta de genul asta. Mi-am tot repetat mereu pe tot traseul ca nu se compara nicidecum cu o distractie de club!
    So, i’m on. Just let me know, to let know the others!

  2. Andreea says:

    George, nu te descuraja! Normal ca va fi si urmatoarea editie…candva poate vor lua si autoritatile atitudine! Sa ne bucuram totusi de incurajarile oamenilor de pe strada care ne admira cand trecem pe langa ei…Prin plimbarile acestea poate obisnuim oamenii macar sa nu mai stea pe pista de biciclete si soferii sa fie mai atenti. Plimbarile noastre nu sunt inutile! Felicitari! A fost o superba ciclopromenada! Succes! Sa realizezi cat mai multe si sa ajungem intr-un final pe strada!

  3. DL says:

    Am pus si eu niste imagini cu intimplarea la http://www.fotografu.ro/cn

    Felicitari pentru organizare – totul a fost foarte bine.

    Mie personal nu mi-a placut ca a trebuit sa mergem pe piste. Poate citiva biciclisti sa poata merge comod, citeva sute nu, plus ca sunt trepte pe care nu le vezi si trecatorii injura – asa ceva nu mai trebuie sa se intimple, daca vrem sa ne simtim bine.

    Ce e ciudat, e ca am vazut azi 8 mai un miting biciclist la sosea astfel: doua salvari la coada, vreo 4-5 motociclisti de la politie, trei maisni de politie, doua de jandarmi, si 40 de amariti de biciclisti care mergeau voios si rasfirat pe sosea – la ei cum s-a putut? Pozele sunt la sfirsitul folderului de la http://www.fotografu.ro/cn

    Din pacate eu pe piste daca se face ceva nu vin cu placere – multi habar nu au sa mearga cu bicicleta, stai tot timpul cu ochii beliti si sentimentul general nu e de satisfactie ci de nervi.

    • George Hari Popescu says:

      Ăia au putut pentru că au avut pile. A fost un marş antidrog, cu liceeni racolaţi de prin licee şi obligaţi de profesori să meargă. Chiar şi aşa, n-au fost prea mulţi.

      Ba cred că sentimentul general a fost de bucurie, cel de nervi e destul de rar. Restul nemulţumirilor trebuie formulate în scris către aleşii locali.

      Mulţumim pentru poze!

  4. GeoBateSaua says:

    Da, lasa ca te indexam destul :)
    Tu sa fii consecvent si sa nu uiti ca numai impreuna putem reusi. Daca unul cedeaza, ceilalti trebuie sa ii fie alaturi pentru sprijin.

    Stiu: multora nu le place sa defileze pe benzile de bicicleta, dar la fel de adevarat este ca astfel de ‘plimbari lunare’ nu vor fi niciodata prioritare pentru cei care trebuie sa decida pe raspunderea lor, care unde si cu cine se aduna… Eu incerc sa transform orice dezavantaj intr-un avantaj: de exemplu, plimbarea pe banda de biciclete in sir indian formeaza un cordon luuuuuuung si elegant, care dovedeste foarte clar ca suntem civilizati si organizati. Plimbatul in gramada pe sapte randuri nu este intotdeauna estetic. Si nici nu este vizibil! Pare uneori o aglomerare incomoda care trece foarte repede.

    Trebuie sa invatam sa valorificam tot ce ni se da, si sa impingem cu consecventa lucrurile tot mai inainte.

    Trebuie mai degraba sa invatam sa ne plimbam in grupuri mici, distantate, astfel incat sa nu mai cerem aprobari penibile.

    Eu sunt gata sa ma implic alaturi de tine astfel: multe grupuri care vin independent din diferite parti ale orasului, si care se aduna, ca din intamplare, intr-un singur loc. Sa zicem luna asta in parcul Izvor… luna urmatoare in alt parc, sa nu alertam gardienii fricosi si limitati… Fara organizatori oficiali, fara coordonare publica etc. Si eu fac “night rides” cu amicii, insa in grupuri restranse. E obositor sa tot mergi sa iei aprobare in fiecare luna. Eu unul am fost in luna aprilie deja de 3 ori la Comisie si imi este deja lehamite :)

    Odata ajunsi in parc ne facem cateva poze si plecam fiecare pe drumul lui inapoi catre casa. Cand sunt grupuri mici pe strada, fiecare merge pe unde vrea, cum vrea si cu cine vrea. Nu ar fi probleme cu traficul. Mie de exemplu mi-ar conveni sa plec seara pe la 21.00 de la sediu din Sos. Iancului si sa ajung in final acasa in Lacul Tei.

    Ideal ar fi sa apara o terasa imensa, unde sa ne adunam, caci la terase nu ne poate impiedica nimeni sa ne ducem cu bicicletele. Dar inca nu am gasit una IMENSA :)

    Daca iti da bicla ghes, da-mi un semn. Stii unde ma gasesti.

    Dupa cum vedeti, incep sa apara multe evenimente organizate de organizatii, firme sau grupari care nu au nicio treaba cu bicicleta si pasiunea pentru ea. Dar “da bine” acum sa se asocieze cu bicicleta. Pe de o parte sunt bucuros ca am reusit, dupa 6 ani de “discurs public”, sa fac o moda din bicla asta, dar pe de alta parte trebuie sa recunosc ca la Comisie acolo la PMB incep sa devina obositoare atatea cereri :))) Membrii Comisiei mi-au spus ca deja isi doresc sa discut la nivel inalt un altfel de prioritate, ca sa nu mai apara atatea probleme cu prioritatile. Va trebui sa imi fac timp. Pe de alta parte, si noi , ca organizatori, trebuie sa incepem sa ne decidem: cand vrem sa facem promenada, si cand vrem sa facem demonstratie. Cand vrem sa facem protest si cand vrem sa facem competitie.

    Dupa mine, aceste evenimente urbane, de tipul “Cu bicicleta la serviciu”, “Ciclopromenada Nocturna” si tot ce vom mai face in viitor … sunt actiuni de promenada, de promovare, care nu au caracter militant si protestatar. De aceea nu recomand participantilor sa fie frustrati si incordati, deoarece prin astfel de plimbari nu ne propunem sa ’schimbam ordinea lucrurilor” ci doar sa deschidem apetitul cetatenilor pentru plimbare, promenada si flecareala. Schimbarea oranduielii trebuie sa apara ca o consecinta, nu ca un obiectiv al acestor actiuni.

    Bateti Saua, nu pierdeti vremea buna)!

    • George Hari Popescu says:

      Geo, un comentariu cu adevărat util şi plin de învăţături! Aş vrea să am şi eu echilibrul tău, calmul în negocierile cu autorităţile şi tenacitatea de a continua în ciuda unor semeni a căror misiune pare a fi distrugerea iniţiativelor.

      Mi-ar plăcea să ne unim şi să facem o megaplimbare în Bucureşti, cum nu s-a mai văzut, să se ducă vestea măcar pînă la Budapesta. Georgii şi instituţiile să se adune!

      • Gabriel Savulescu says:

        Cand perfectati megaplimbarea?

        • George Hari Popescu says:

          Nu prea curînd, pentru că se pare că există unele disensiuni interne. Dar o plimbare underground tot facem (şi nu mă refer la metrou). Stai pe site şi urmăreşte mesajele subversive codate.


Trackbacks / Pingbacks

  1. [...] A fost primul gând văzându-i pe cei care au participat la Ciclopromenda nocturnă. Când aţi mai văzut atâţia oameni râzând în timp ce se plimbă cu bicicleta? Este efectul roţii sau semn că se mişcă mai bine spiţele bucuriei cînd pedalăm în grup – explică George Hari Popescu pe bicla.ro. [...]

  2. [...] a fost plăcută şi liniştită, cum îi stă bine unei plimbări cu bicicleta. De notat şi citit gândurile cu spiţe ale organizatorilor Ciclopromenadei pe [...]

Scrie un răspuns

Evenimente viitoare


Categorii

Arhiva

ceasuri online