Azi-noapte am vrut să văd dacă ar fi putut exista Ciclopromenada nocturnă 5. Şi pentru că nu aveam autorizaţie pentru a mă aduna la un loc cu o mulţime de oameni noaptea, am fost singur. Coincidenţa a fost că m-am mai întîlnit cu vreo sută şi ceva de biciclişti care au mers pe acelaşi traseu cu mine.
Am plecat, după cum promisesem, la 00:30, din faţa Academiei Militare. Am mers lin, dar la Unirea am uitat să mă încadrez bine ca să fac la stînga, aşa că am făcut treaba în doi timpi: am traversat în faţă pe pod, apoi iar spre Unirea.
În rest, fără incidente. Am observat păsările de noapte cu fustă de pe marginea străzilor, maşinile puternice cumpărate pe bani munciţi de adolescenţii care le conduceau, am suportat cîteva înjurături ale şoferilor şi m-am bucurat şi de unele claxoane de apreciere.
Erau mai mulţi care mergeau pe acelaşi traseu cu mine, după cum ziceam. Din fericire, mulţi dintre ei s-au oprit în Herăstrău, alţii în alte diverse puncte, aşa că n-am mai beneficiat de teribilismele celor care au mers pe mijlocul benzii, spre disperarea şoferilor de la acea oră. Eu am continuat traseul, mergînd aproape de bordură, ca pe harta de la Bikemap.net, cu gîndul la berea rece de la terasa Goblin din „centrul istoric”.
Imaginile vin de la Bogdan Antohe, Dinu Lazăr şi Andreea Velobello, cărora le mulţumesc:
La terasă m-am mai întîlnit, tot întîmplător, cu cîţiva prieteni. I-am urat Oanei LMA şi i-am admirat noua bicicletă primită cadou de la Bogdan+famiglia. Am băut beri pentru copii (la 330 ml), unii au mîncat şaorma de la colţ.
O relatare seacă a unei plimbări relaxante, într-o noapte răcoroasă urbană.
Poate mai fac asemenea plimbări, că în fond ar putea exista şi Ciclopromenada nocturnă 6.